Cauze

  • Care sunt cauzele bolilor inflamatorii intestinale ?

În ultimii ani s-au făcut progrese remarcabile în înţelegerea cauzelor şi mecanismelor care stau la baza apariţiei şi perpetuării inflamaţiei intestinale. Cercetătorii sunt acum convinşi că bolile inflamatorii intestinale sunt determinate de interacţiunea complexă a 3 factori: genetici (predispoziţia genetică a unei persoane de a dezvolta una dintre cele 2 afecţiuni), imunologici (reacţia anormală a sistemului imunitar al unei persoane la flora bacteriană normală a intestinului pe care nu o mai recunoaşte ca atare şi nu o mai „tolerează”, dezvoltând un răspuns inflamator împotriva acesteia) şi de mediu (virusuri, bacterii, compuşi din dietă sunt consideraţi factori iniţiatori ai răspunsului imunologic-inflamator anormal la persoanele predispuse genetic).
În mod curent, testele genetice şi imunologice actualmente disponibile nu au utilitate practică  pentru diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale, fiind utilizate doar în scop de cercetare.

  • Cine poate fi prezenta/dezvolta rectocolită ulcero-hemoragică şi boală Crohn?

Bolile inflamatorii intestinale, rectocolita ulcero-hemoragică şi boala Crohn, pot afecta ambele sexe, orice rasă sau grup etnic, la orice vârstă (chiar şi copiii şi adolescenţii). Cele două afecţiuni sunt diagnosticate frecvent la adultul tânăr (între 20 şi 40 de ani).
Sunt răspândite pe întreg mapamondul, dar sunt mai frecvente în ţările dezvoltate, cu diete de tip „vestic” (alimentaţie bogată în zaharuri, prelucrată termic excesiv, săracă în fibre alimentare, fructe şi legume crude). Sunt afectate îndeosebi persoane tinere, sedentare, lucrând excesiv în spaţii închise. Incidenţa rectocolitei ulcero-hemoragice este staţionară, în timp ce incidenţa bolii Crohn se află în creştere în întreaga lume.
Fumatul afectează în mod diferit riscul pentru cele două afecţiuni; în timp ce boala Crohn este mai frecventă şi mai severă printre fumători, fumatul pare a avea un rol protector pentru persoanele cu rectocolită ulcero-hemoragică (boala este mai rară, iar activitatea inflamatorie mai usoară printre fumători).
În România, incidenţa bolilor inflamatorii intestinale este redusă comparativ cu nord-vestul Europei, dar se află în creştere, probabil ca urmare a schimbărilor din societate şi alimentaţie. Un studiu epidemiologic condus de Societatea Română de Endoscopie Digestivă 2002-2003 a relevat o prevalenţă (suma pacienţilor noi şi vechi diagnosticaţi în principalele centre de endoscopie digestivă din România) de 2.42/100,000 loc, respectiv 1,51/100,000 loc a rectocolitei ulcero-hemoragice, respectiv bolii Crohn.
O atenţie deosebită trebuie acordată diagnosticului şi tratamentului precoce al copiilor şi adolescenţilor, deoarece inflamaţia intestinală netratată poate duce la întârzierea creşterii, pubertate întârziată, scădere în greutate şi denutriţie, reducerea capacităţii de efort, scăderea performanţelor şcolare/intelectuale, o stare de oboseala cronică şi tendinţa de limitare a activităţii, cu importante implicaţii în educaţie şi carieră